Povestea lui Mircea Onea
Antreprenoriatul a fost mereu despre pasiune pentru mine. Am încercat multe, am fost flexibil și adaptabil, aspecte pe care le consider esențiale pentru orice antreprenor. Am intrat în acest domeniu la 21 de ani, fiind al doilea antreprenor din Nădlac, inspirat de tot ceea ce vedeam dincolo de granița cu Ungaria. Am experimentat mult, de la o rețea locală de cablu în anii '90, până la afacerea actuală, căutând mereu să aduc inovație și progres. Nu am vrut niciodată să stau pe loc. Mereu am căutat să muncesc, să evoluez, să fiu mereu în mișcare.
Firma actuală a fost înființată de către altcineva în 1991, fiind una dintre cele mai vechi din Nădlac. În 2000, când firma era într-un impas economic, cu datorii mari, un singur punct de lucru și o zonă de producție de panificație, am decis să preiau frâiele, să îndrept corabia și să extind activitatea.
Nu a fost ușor. Cu ambiție și un strop de nebunie, am preluat o firmă aflată în dificultate, am schimbat, am inovat, am crescut de la un punct de lucru la șapte, diversificându-ne activitățile: de la comerț la prestări servicii, alimentație publică, chiar și import de biciclete și piese de schimb. Pandemia ne-a forțat să ne restrângem, să ne concentrăm pe ceea ce putem face cel mai bine și să ne adaptăm la noile realități. A fost nevoie să ne reorganizăm. Am renunțat la ceea ce nu funcționa și am mizat pe ceea ce putea aduce valoare. Asta ne-a adus în parteneriatul cu franciza La Doi Pași, care ne-a oferit sprijinul necesar pentru a face față competiției cu retailerii mari.
În Nădlac, o localitate cu doar 7000 de locuitori, am reușit să ne facem un nume, să ajungem un punct de referință. Astăzi, cu două magazine sub franciza La Doi Pași, ne străduim să menținem un echilibru între a ne asigura propria supraviețuire și a oferi comunității serviciile de care are nevoie. Munca mea și a soției mele nu se oprește niciodată, de la aprovizionare la contabilitate, suntem dedicați afacerii noastre. Suntem implicați zi de zi, de la primele ore ale dimineții până seara târziu.
Provocările au fost numeroase, mai ales când trebuia să decid între a renunța sau a lupta pentru a păstra afacerea pe linia de plutire. Am ales să lupt, să resuscitez firma ori de câte ori a fost nevoie. Nu pentru banii în sine, ci pentru satisfacția de a simți că am depășit încă o dificultate. Pentru mine, succesul nu se măsoară doar în termeni materiali. Mă motivează realizarea unei strategii eficiente, satisfacția de a vedea proiectul crescând și aprecierea comunității. Când magazinul este plin, când clienții sunt mulțumiți și când echipa mea este angajată și valorizată, atunci simt cu adevărat că am reușit. Am învățat că nu sunt singur, că echipa este esențială. Ofer salarii bune, un mediu de lucru plăcut și știu să recunosc meritele fiecăruia dintre ei. Când eram la începuturi, aveam impresia că eu știu să le fac pe toate cel mai bine. Timpul mi-a demonstrat că nu le pot face pe toate, iar dacă încerc, sunt mai mari șansele să nu le pot duce la capăt.
Pentru orice antreprenor la început, esențial este să fie realist, să își cunoască resursele, să planifice meticulos și să fie pregătit pentru o perioadă de construcție, uneori lungă, dar care, în final, va aduce roadele sperate.
