Comerţul tradiţional a pierdut în perioada 1996-2013 (perioada în care a
funcţionat pe piaţă METRO Cash& Carry) circa 70.000 de unităţi,
potrivit reprezentanţilor METRO. Potrivit datelor ZF, în piaţă există în
prezent circa 150.000 de magazine în comerţul tradiţional.
„Nu
cred că poate dispărea comerţul tradiţional, el fiind o parte foarte
importantă a economiei locale, care se bazează pe antreprenori mici, pe
afaceri de familie. Aceşti antreprenori aduc o mare parte din taxele
care sunt colectate la bugetul de stat.“ Mai mult, aceste afaceri
mici oferă o serie de servicii clienţilor finali pe care niciun magazin
de comerţ modern nu le poate oferi. Wilms dă un exemplu şi spune că un
magazin de bloc îşi cunoaşte clienţii după nume, le cunoaşte istoria şi
preferinţele. În cazul unui supermarket, care are un flux mult mai mare
de clienţi, acest lucru nu mai este posibil.
În prezent comerţul
modern (cash & carry, supermarketuri, hipermarketuri şi magazine de
tip discount) a ajuns să deţină 50% din totalul comerţului local,
ponderea sa crescând constant an de an pe fondul expansiunii agresive.
„Dacă
se va menţine raportul la 50-50%, va fi bine. Singurii actori care pot
influenţa acest raport sunt autorităţile care dau autorizaţii de
construcţie în centrul oraşelor.“ Comerţul modern a început să se
dezvolte în România în 1996 când a intrat pe piaţă METRO Cash &
Carry, companie controlată la nivel local de grupul german METRO şi de
omul de afaceri român Ion Ţiriac.
„Până în 2000 a fost o
perioadă de risc total, cu inflaţie mare, curs de schimb scăpat de sub
control şi cu necesitatea educării pieţei. A urmat apoi o perioadă de
explozie - în sensul bun -, cu creştere puternică. Tot atunci a început
şi lupta pentru clienţi. În 2009 a venit criza şi am intrat într-o nouă
etapă.“
Dusan Wilms este de părere că un boom similar celui de până în 2008 vine o dată la 20 de ani. „Atunci
a fost o perioadă de creştere forţată. Ca să ajungem din nou la
aceleaşi rate de creştere avem nevoie de creşterea constantă a
investiţiilor străine directe, de avansul PIB-ului şi de creşterea
consumului.“ Dusan Wilms şi-a început cariera în cadrul METRO Cash
& Carry în ianuarie 1998, un an mai târziu fiind numit director
general, el deschizând porţile expansiunii comerţului modern în
România. Investiţiile străine directe sunt la minime istorice în 2013.
În primul semestru România a atras 666 mil. euro, cu 20% sub nivelul
din aceeaşi perioadă din 2012. Mai mult, deşi analiştii economici
aşteaptă pentru întregul am o creştere economică de 2 - 2,2%, aceasta nu
va veni pe fondul revenirii consumului, ci pe fondul unui an agricol
bun, unul dintre cei mai buni din ultimele decenii. Totuşi, banii făcuţi
din agricultură nu vor merge automat către consum deoarece agricultura
este un domeniu puternic nefiscalizat. De fapt, aşa cum în momentul în
care a izbucnit criza consumul a fost ultimul care a resimţit
impactul, şi în momentul în care economia îşi va reveni, acesta va avea
un decalaj de 6-12 luni faţă de reluarea creditării şi de creşterea
PIB.
„Noi am observat că s-a redus disponibilitatea
clienţilor de a consuma. Mai mult, continuă migraţia către produse cât
mai ieftine.“
„Ţinta noastră este să facem afaceri profitabile“
METRO
Cash & Carry a fost timp de 15 ani, din 1996 (anul în care a intrat
pe piaţa locală) şi până în 2010 inclusiv, liderul comerţului local.
Începând cu 2011, prima treaptă a podiumului a fost câştigată de lanţul
german de hipermarketuri cu preţuri mici Kaufland, cu afaceri de 1,45
mld. euro anul trecut.
Afacerile METRO Cash & Carry au intrat
pe o pantă descendentă în criză, scăzând de la 5,75 mld. lei în 2009 la
5,04 mld. lei anul trecut. Totuşi, pentru prima dată în criză afacerile
gigantului german au revenit pe creştere în lei. La polul opus,
profitul s-a înjumătăţit la 66,5 mil. lei anul trecut. Pentru acest an
executivul spune că nu se aşteaptă la schimbări majore.
În ceea ce priveşte consumul, Wilms afirmă că banii au fost transferaţi de la bunuri nealimentare la alimentare. „Consumul
de produse nealimentare a scăzut din cauza lipsei de finanţare a
creditelor de consum. La bunuri alimentare se observă o preferinţă a
românilor pentru produse locale. Spre exemplu, legumele şi fructele
româneşti sunt mai proaspete, fiind de multe ori culese chiar în ziua
respectivă, şi au şi preţ mai bun. Din păcate însă, fructele şi legumele
sunt produse afectate de sezonalitate.“ METRO a dezvoltat proiectul „De-ale noastre“,
în care s-a asociat cu o serie de producători locali pentru a alimenta
magazinele cu produse româneşti. Reprezentanţii companiei nu dau
detalii despre numărul de producători sau despre cantităţile livrate de
aceştia. „Românii sunt prea săraci pentru a cumpăra produse slabe calitativ.“
Nu deschid magazine noi
Spre
deosebire de majoritatea jucătorilor din comerţul modern local, care
au deschis magazine pe bandă rulantă pentru a-şi menţine businessul pe
un trend ascendent, METRO a ales să se extindă prudent. Ultimele două
deschideri ale lanţului au avut loc în 2011 şi au fost două magazine pe
suprafaţă mică, METRO Punct.
„Deschidem doar atunci când
simţim că există potenţial pentru dezvoltarea de noi firme. În contextul
în care numărul revânzătorilor (magazine de bloc, alimentare - n.
red.) scade, nu se mai justifică deschiderile“, spune Wilms.
Afacerile
pe formatul cash & carry se adresează companiilor - magazine
tradiţionale şi restaurante, cafenele sau baruri -, nu clientului
final, cum este cazul hipermarketurilor, supermarketurilor sau al
magazinelor de tip discount.
În cazul restaurantelor, executivul
afirmă că numărul lor a rămas relativ constant în timp în contextul în
care unele localuri s-au închis, iar altele au fost înfiinţate.
În
cazul magazinelor tradiţionale, afaceri antreprenoriale mici, Wilms
spune că se observă o scădere dramatică în principal din cauza
expansiunii agresive a comercianţilor moderni, care se aşază cu
formatele de proximitate la parterul blocurilor, în cartierele dormitor,
ocupând astfel poziţii care până nu de mult erau destinate exclusiv
micilor comercianţi.
Reţelele străine încearcă astfel să
cucerească o felie cât mai mare din această piaţă estimată anual la 7-8
mld. euro. Au depăşit 1.000 de magazine Cele 12 reţele de comerţ
modern din România - supermarketuri, hipermarketuri, cash & carry
şi discounteri - au depăşit în premieră în acest an pragul de 1.000 de
magazine. Pentru a ajuta jucătorii din comerţul tradiţional, METRO Cash
& Carry a lansat în urmă cu circa un an şi jumătate franciza LaDoiPaşi.
Până
în prezent 626 de magazine au fost rebranduite şi au intrat în această
reţea dintr-un total de 720 de contracte deja semnate. Lanţul german îi
ajută pe proprietarii de magazine doar la nivel de consiliere,
investiţia în rebranding şi în amenajarea magazinului fiind plătită
exclusiv de proprietari. Germanii se ocupă astfel de partea de
promovare şi marketing. Administrarea magazinul este făcută doar de
proprietarul acestuia.
METRO Cash & Carry are în bază 800.000
de clienţi, companii care au cumpărat cel puţin o dată dintr-un magazin
al comerciantului. Reprezentanţii companiei nu oferă însă date privind
numărul persoanelor care cumpără efectiv din reţea într-o lună. Ei spun
însă că în totalul numărului de clienţi domină revânzătorii. „În
piaţa din România sunt mai multe magazine decât restaurante. În Franţa
este invers, pentru că acolo gastronomia a avut timp câteva sute de ani
ca să se dezvolte, nu 20 de ani ca la noi".