Devino client METRO

Aplica pentru un card METRO

„Atât timp cât se vor puteadeschide magazine pe suprafaţă mare în centrul oraşelor, retaileriitradiţionali vor fi afectaţi“

Dusan Wilms, unul dintre cei mai importanţi executivi din comerţul local, care conduce operaţiunile din România ale METRO Cash&Carry, un business de circa cinci miliarde de lei şi peste 5.500 de angajaţi, afirmă că expansiunea agresivă a lanţurilor de hipermarketuri şi supermarketuri lasă fără suflu micile afaceri tradiţionale, care se văd nevoite să îşi închidă porţile: „Atât timp cât se vor putea deschide magazine pe suprafaţă mare în centrul oraşelor, retailerii tradiţionali vor fi afectaţi“.

Această situaţie afectează negativ şi businessul METRO Cash & Carry, ai cărui clienţi sunt exact micile magazine de la col­ţul blocului, alimentarele şi chioşcurile.

„Prin dezvoltarea şi susţinerea proiectului LaDoiPaşi încercăm să oprim hemoragia închiderilor“, spune Wilms, care şi-a început cariera în cadrul grupului METRO în 1998, de-a lungul timpului ocupând mai multe poziţii atât în cadrul METRO Cash&Carry, cât şi la Real, divizia de hipermarketuri a germanilor. Wilms este primul executiv din comer­ţul modern local care discuta faptul că în România retailerii sunt lăsaţi să construiască magazine pe suprafaţă mare, cum este cazul hipermarketurilor, în centrul oraşelor. În alte pieţe din Vest reţelele sunt obligate să meargă cu magazinele la periferie.
dusanwilms
Comerţul tradiţional a pierdut în perioada 1996-2013 (perioada în care a funcţionat pe piaţă METRO Cash& Carry) circa 70.000 de unităţi, potrivit reprezentanţilor METRO. Potrivit datelor ZF, în piaţă există în prezent circa 150.000 de magazine în comerţul tra­diţional.

„Nu cred că poate dispărea comerţul tradiţional, el fiind o parte foarte importantă a economiei locale, care se bazează pe antreprenori mici, pe afaceri de familie. Aceşti antreprenori aduc o mare parte din taxele care sunt colectate la bugetul de stat.“  Mai mult, aceste afaceri mici oferă o serie de servicii clienţilor finali pe care niciun magazin de comerţ modern nu le poate oferi. Wilms dă un exemplu şi spune că un magazin de bloc îşi cu­noaşte clienţii după nume, le cunoaşte istoria şi preferinţele. În cazul unui supermarket, care are un flux mult mai mare de clienţi, acest lucru nu mai este posibil.

În prezent comerţul modern (cash & carry, supermarketuri, hipermarketuri şi magazine de tip discount) a ajuns să deţină 50% din totalul comerţului local, ponderea sa crescând constant an de an pe fondul expansiunii agresive.

„Dacă se va menţine ra­portul la 50-50%, va fi bine. Singurii actori care pot influenţa acest raport sunt autorităţile care dau autorizaţii de construcţie în centrul oraşelor.“  Comerţul modern a început să se dezvolte în România în 1996 când a intrat pe piaţă METRO Cash & Carry, companie con­trolată la nivel local de grupul german METRO şi de omul de afaceri român Ion Ţiriac.

„Până în 2000 a fost o perioadă de risc total, cu inflaţie mare, curs de schimb scăpat de sub control şi cu necesitatea educării pieţei. A urmat apoi o perioadă de explozie - în sensul bun -, cu creştere puternică. Tot atunci a început şi lupta pentru clienţi. În 2009 a venit criza şi am intrat într-o nouă etapă.“

Dusan Wilms este de părere că un boom similar celui de până în 2008 vine o dată la 20 de ani. „Atunci a fost o perioadă de creştere forţată. Ca să ajungem din nou la aceleaşi rate de creştere avem nevoie de creşterea constantă a investiţiilor străine directe, de avansul PIB-ului şi de creşterea consumului.“ Dusan Wilms şi-a început cariera în cadrul METRO Cash & Carry în ianuarie 1998, un an mai târziu fiind numit director general, el deschizând porţile expansiunii comerţului modern în România.  Investiţiile străine directe sunt la minime istorice în 2013. În primul semestru România a atras 666 mil. euro, cu 20% sub nivelul din aceeaşi perioadă din 2012. Mai mult, deşi analiştii economici aşteaptă pentru întregul am o creştere economică de 2 - 2,2%, aceasta nu va veni pe fondul revenirii consumului, ci pe fondul unui an agricol bun, unul dintre cei mai buni din ultimele decenii. Totuşi, banii făcuţi din agricultură nu vor merge automat către consum deoarece agricultura este un domeniu puternic nefiscalizat. De fapt, aşa cum în momentul în care a izbucnit criza con­sumul a fost ultimul care a resimţit im­pactul, şi în momentul în care economia îşi va reveni, acesta va avea un decalaj de 6-12 luni faţă de reluarea creditării şi de creşterea PIB.

„Noi am observat că s-a redus dispo­nibilitatea clienţilor de a consuma. Mai mult, continuă migraţia către produse cât mai ieftine.“  

„Ţinta noastră este să facem afaceri profitabile“ 
METRO Cash & Carry a fost timp de 15 ani, din 1996 (anul în care a intrat pe piaţa locală) şi până în 2010 inclusiv, liderul comerţului local. Începând cu 2011, prima treaptă a podiumului a fost câştigată de lanţul german de hipermarketuri cu preţuri mici Kaufland, cu afaceri de 1,45 mld. euro anul trecut.

Afacerile METRO Cash & Carry au intrat pe o pantă descendentă în criză, scăzând de la 5,75 mld. lei în 2009 la 5,04 mld. lei anul trecut. Totuşi, pentru prima dată în criză afacerile gigantului german au revenit pe creştere în lei. La polul opus, profitul s-a înjumătăţit la 66,5 mil. lei anul trecut. Pentru acest an executivul spune că nu se aşteaptă la schimbări majore.

În ceea ce priveşte consumul, Wilms afirmă că banii au fost transferaţi de la bunuri nealimentare la alimentare. „Consumul de produse nealimentare a scăzut din cauza lipsei de finanţare a creditelor de consum. La bunuri alimentare se observă o preferinţă a românilor pentru produse locale. Spre exemplu, legumele şi fructele româneşti sunt mai proaspete, fiind de multe ori culese chiar în ziua respectivă, şi au şi preţ mai bun. Din păcate însă, fructele şi legumele sunt produse afectate de sezo­nalitate.“ METRO a dezvoltat proiectul „De-ale noastre“, în care s-a asociat cu o serie de producători locali pentru a alimenta ma­gazinele cu produse româneşti. Reprezen­tanţii companiei nu dau detalii despre nu­mărul de producători sau despre cantităţile livrate de aceştia. „Românii sunt prea săraci pentru a cumpăra produse slabe calitativ.“ 

Nu deschid magazine noi 
Spre deosebire de majoritatea jucă­torilor din comerţul modern local, care au deschis magazine pe bandă rulantă pentru a-şi menţine businessul pe un trend ascendent, METRO a ales să se extindă prudent. Ultimele două deschideri ale lanţului au avut loc în 2011 şi au fost două magazine pe suprafaţă mică, METRO Punct.

„Deschidem doar atunci când simţim că există potenţial pentru dezvoltarea de noi firme. În contextul în care numărul revânzăto­rilor (magazine de bloc, alimentare - n. red.) scade, nu se mai justifică deschiderile“, spune Wilms.

Afacerile pe formatul cash & carry se adresează companiilor - magazine tradiţionale şi restaurante, cafenele sau baruri -, nu clien­tului final, cum este cazul hiper­marketurilor, supermarketurilor sau al magazinelor de tip discount.

În cazul restaurantelor, executivul afirmă că numărul lor a rămas relativ constant în timp în contextul în care unele localuri s-au închis, iar altele au fost înfiinţate.

În cazul magazinelor tradiţionale, afaceri antreprenoriale mici, Wilms spune că se observă o scădere dramatică în principal din cauza expansiunii agresive a comercianţilor moderni, care se aşază cu formatele de proximitate la parterul blocurilor, în cartierele dormitor, ocupând astfel poziţii care până nu de mult erau destinate exclusiv micilor co­mercianţi.

Reţelele străine încearcă astfel să cucerească o felie cât mai mare din această piaţă estimată anual la 7-8 mld. euro.  Au depăşit 1.000 de magazine  Cele 12 reţele de comerţ modern din Ro­mânia - supermarketuri, hipermarketuri, cash & carry şi discounteri - au depăşit în premieră în acest an pragul de 1.000 de magazine. Pentru a ajuta jucătorii din comerţul tradiţional, METRO Cash & Carry a lansat în urmă cu circa un an şi jumătate franciza LaDoiPaşi.

Până în prezent 626 de magazine au fost rebranduite şi au intrat în această reţea dintr-un total de 720 de contracte deja semnate. Lanţul german îi ajută pe proprietarii de magazine doar la nivel de consiliere, investiţia în rebranding şi în amenajarea magazinului fiind plătită exclusiv de proprietari. Germanii se ocupă astfel de partea de pro­movare şi marketing. Administrarea magazinul este făcută doar de proprietarul acestuia.

METRO Cash & Carry are în bază 800.000 de clienţi, companii care au cumpărat cel puţin o dată dintr-un magazin al comerciantului. Reprezentanţii companiei nu oferă însă date privind numărul persoanelor care cumpără efectiv din reţea într-o lună. Ei spun însă că în totalul numărului de clienţi domină revânzătorii. „În piaţa din România sunt mai multe magazine decât restaurante. În Franţa este invers, pentru că acolo gastronomia a avut timp câteva sute de ani ca să se dezvolte, nu 20 de ani ca la noi".