M. P.: Cum vedeti evolutia pietei de retail?
D.W.: In
2012 a continuat cresterea suprafetei de vanzare din retailul modern.
Totodata, s-a produs o consolidare a segmentului hypermarketurilor unde,
dupa parerea mea, vor mai veni si alte consolidari. Concomitent, a
scazut ponderea comertului traditional, care a ajuns la 50% din totalul
pietei. Acest trend va continua si in anii urmatori, deorece retailul
modern acapareaza cota parte din piata revanzatorului. Daca retailul
modern va continua sa se extinda in zonele centrale ale oraselor, cred
ca magazinele traditionale isi vor diminua numarul si putem asista chiar
la o injumatatire a lor.
M. P.: Ce sfaturi aveti pentru retailerii traditionali care vor sa reziste pe piata?
D.W.:
Comerciantii traditionali trebuie sa invete sa se profileze si sa se
adapteze la situatia actuala. Daca ei pastreaza viu spiritul locului in
care activeaza, au grija de clientii lor, afacerea lor va functiona, mai
ales ca, in cazul unui business privat cu zece oameni, deciziile se iau
mult mai rapid decat in cazul unei multinationale pentru ca nu exista
nicio ierarhie. Au insa nevoie de know-how, de clientii lor, dar si de
cresterea puterii de cumparare a populatiei.
M. P.:
Referitor la marcile proprii, Metro a fost prima retea care a introdus
acest segment pe piata romaneasca. Ce evolutie inregistrati cu aceste
produse?
D.W.: Avem o crestere foarte buna, deoarece am
lansat mai multe game sub marca noastra Fine Food, pozitionata pe
segmentul mediu de pret. Am facut, de asemenea, o analiza de piata
foarte clara si am plasat marca Aro pe segmentul de pret de intrare, cu
pretul cel mai bun de pe piata. Am dezvoltat si marca Rioba, pe
segmentul bauturi racoritoare, cafea si alte produse pentru bar.
La
nivel international, ponderea marcilor private din vanzarile Metro este
de aproximativ 20%, un procent relativ apropiat fiind inregistrat si pe
piata romaneasca. Speram ca marca proprie sa creasca pentru ca este mult
mai profitabila pentru noi si pentru clientii nostri. Si din punct de
vedere organic, produsele marca proprie au evoluat foarte bine. Nu as
putea sa va furnizez cifre, dar putem vorbi despre o situatie foarte
buna a vanzarilor datorita proiectelor pe care le-am dezvoltat. In cazul
retelei La Doi Pasi, in jur de 30% din sortimentul magazinelor il
reprezinta produsele noastre marca proprie, aceasta fiind practic „arma”
comerciantilor La Doi Pasi, pentru ca marca proprie Metro nu o poti
gasi la discounteri sau la competitorii din zona.
Pe de alta parte,
nu atat produsele au jucat un rol important pentru noi, cat inovatiile
din ultima perioada, precum si serviciile cu valoare adaugata pentru
clientii nostri.
M. P.: Ce astfel de servicii oferiti clientilor Metro?
D.W.: In
primul rand ne-am ascultat cu atentie clientii si i-am intrebat ce
si-ar dori pentru business-ul lor; astfel ne-am dat seama ca sunt
interesati de consultanta din partea Metro, pe langa produsele noastre.
Ne putem ajuta clientii prin intermediul francizei La Doi Pasi, Iar daca
un revanzator nu face parte din retea avem si alte programe care pot
veni in sprijinul sau, precum Trade Support&Partnership sau Centrul
de Competenta din magazinul Metro Militari, unde sustinem traininguri
pentru clientii doritori.
Noi practic suntem un fel de universitate
pentru meseria de revanzator. Ii pregatim pe comercianti sa stie sa faca
un cont de profit si pierdere, un bilant de contabilitate, sa stie cum
sa isi prezinte marfa, sa poarte un dialog cu autoritatile, sa aiba
toate conditiile de igiena si echipamentele necesare. De asemenea, ii
consiliem in procesul de modernizare a magazinelor lor.
M. P.: Care sunt obiectivele retelei La Doi Pasi pentru 2013?
D.W.:
Am vrea sa deschidem tot atatea magazine cate am deschis in 2012.
Astfel, daca anul trecut am deschis 500 de magazine, si anul acesta ne
dorim si ar fi foarte bine sa deschidem tot 500 de unitati. Daca nu apar
schimbari majore pe piata, nu vad niciun impediment pentru atingerea
acestui obiectiv, mai ales ca sunt foarte multe cereri de intrare in
retea. Programul La Doi Pasi este de mare ajutor in special
comerciantilor din afara Bucurestiului. Majoritatea cererilor vin din
orasele medii, deoarece in Bucuresti comerciantii se descurca, nu au
problemele celor din orasele mai mici sau din zonele rurale.
M. P.: Care sunt particularitatile comertului din mediul rural?
D.W.: Sunt
zone in mediul rural unde conditiile de viata si de trai sunt foarte
grele, unde oamenii isi inchiriaza masina de spalat de la o familie la
alta. Cam asta ar fi realitatea romaneasca. In sate oamenii au resurse
foarte limitate, iar noi incercam sa ne adaptam sortimentul pentru
acesti consumatori. De altfel, aproximativ jumatate din magazinele La
Doi Pasi sunt amplasate in localitati din mediul rural. Acolo, ele joaca
rolul unui mini-hypermarket. Comerciantii La Doi Pasi din mediul rural
sunt, de altfel, unii dintre clientii nostri foarte importanti. Ei, la
randul lor, sunt imbatabili pentru ca sunt cunoscuti in localitatea
respectiva, fac parte din societate. Noi pozitionam diferit magazinele
pe piata, in functie de amplasarea lor - in mediul urban sau rural.
Facem cercetare de piata pentru revanzatorii din mediul rural si ii
ajutam sa-si listeze si sa-si promoveze produsele in functie de zona in
care activeaza.
M. P.: Trecand de la o extrema la cealalta, cum vedeti evolutia comertului online in Romania?
D.W.:
Romania este una dintre tarile in care Metro testeaza platforma de
comert online. In acest moment se pot comanda online in jur de 6.500 de
produse: sisteme IT, accesorii si consumabile de birou, papetarie,
produse de unica folosinta, produse de curatenie, dar si racoritoare,
cafea si alte produse de protocol. Romania, cred ca va avea o explozie
in e-commerce, deoarece avem o generatie de tineri foarte orientata
catre IT, noile canale de comunicare si vanzare. Viitorul este al
cumparaturilor online, dar este un viitor al urmatorilor 10-15 ani. Este
un business la care, in momentul de fata, nici nu ne uitam daca produce
sau nu. Comertul online este in crestere si cred ca va avea un
potential foarte bun, dar deocamdata este considerata si o modalitate
costisitoare pentru clientul final din cauza costurilor cu logistica si
transportul.
M. P.: Sunt voci in economie care spun ca 2013 va fi un an mai prost decat anul trecut. Care este opinia dvs.?
D.W.:
Daca nu se mai fac investitii in tara, daca nu sunt infuzii de capital,
in special in productie, nu vom vedea nicio schimbare benefica in
economie. Avem nevoie de investitii straine in productie, nu neaparat in
retail. Productia inseamna valoare adaugata, iar daca nu se intampla
nimic in acest sens situatia va ramane asa cum este acum. Noi ne-am luat
toate masurile de siguranta si ne-am planificat realist bugetele. Avem
armele pregatite indiferent de situatie. Am optimizat procesele, am
eliminat proiectele care nu aduc profitabilitate pe termen lung, am
ramas la motto-ul „Less is more”, deci mai putine proiecte cu mai mult
focus.
M. P.: Ce factori considerati ca vor avea un impact asupra pietei bunurilor de larg consum anul viitor?
D.W.: Eu
mi-as dori sa avem o scaderea a taxei pe valoare adaugata la produsele
alimentare de baza, la cele pentru bebelusi si la cele proaspete. Noi am
solicitat acest lucru imediat dupa majorarea TVA-ului, in 2010. Intre
un TVA de 9-10% si unul de 24% sunt 14-15 procente diferenta. Daca
TVA-ul la alimente va scadea, cred ca veniturile la buget vor creste
pentru ca romanii vor putea si vor dori sa cumpere si sa consume mai
mult.